Raluca Turcan a anunţat că proiectul de lege prin care persoanele din sistemul public sau privat, ajunse la vârsta de pensionare, pot opta să îşi continue activitatea până la 70 de ani va fi pus de joi în transparenţă decizională, urmând ca după ample dezbateri să fie adoptat de către Guvern.

Ministrul Muncii a mai spus că proiectul de act normativ interzice cumulul pensiei cu salariul în sistemul bugetar, însă nu şi în cel privat. Excepţie de la aplicarea acestei măsuri legislative fac persoanele alese care se află în mandate pe o durată definită de Constituţie, persoanlul didactic, persoanele încadrate în gradul III de invaliditate, membrii Academiei Române şi cele din cadrul autorităţilor adminsitrative autonome sau a instituţiilor publice care la dat intrării în vigoare a acestei legi sunt în exercitarea unui mandat, cu o perioadă prevăzută de lege.

Vor fi exceptate de la suspendarea dreptului pensiei în momentul în care optează pentru activitate până la vârsta de 70 de ani şi persoanele care beneficiază de drepturi de autor, potrivit news.ro.

Principalele declaraţii ale ministrului Muncii Raluca Turcan anunţate în conferinţa de presă de joi sunt:

„- Proiectul de lege pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare prevede ca persoanele ajunse la vârsta de pensie şi care doresc să rămână în activitate să poată să facă lucrul acesta. Este vorba de o opţiune a angajatului. Este o opţiune pentru a munci în continuare, chiar dacă a ajuns la vârsta legală de pensionare şi în acelaşi timp aduce avantaje pe lângă faptul că rămâne persoana activă şi în câmpul muncii şi posibilitatea de a avea un nivel al salariului la care se afla în momentul îndeplinirii vârstei de pensionare. Vorbim aşadar despre un drept şi de o obligaţie. Exercitarea acestui drept e stric la latitudinea angajatului. Legal rămâne posibilitarea oricărei persoane de a se pensiona la vârsta legală de pensionare, fără nicio îngrădire.

– Dacă o persoană a optat pentru continuarea activităţii până la împlinirea vârstei de 70 de ani, însă din motive obiective sau subiective doreşte să revină asupra acestei decizii şi să se întoarcă la pensie, poate să facă lucrul acesta oricând între perioada în care a împlinit vârsta legală de pensionare şi vârsta de 70 de ani. Persoana care continuă activitatea poate să solicite şi recalcularea pensiei în sistemul public, avantajul costând evident în majorarea punctelor anuale şi obţinerea unei pensii în sistemul public calculată proporţional cu perioada lucrată. De asemenea, persoanele care au îndeplinit vârsta de pensionare şi doresc să se reangajeze şi să lucreze până la 70 de ani pot să facă lucrul acesta.

– Cui se aplică acest proiect de lege? Persoanelor care desfăşoară activităţi profesionale pe bază de contract individual de muncă sau raport de serviciu. Aşadar şi pentru sistemul public şi pentru sistemul privat. Pentru persoanele care se află în funcţie printr-un act de numire şi pentru a putea opta să lucreze până la vârsta de 70 de ani e suficient să depună o cerere la angajator cu 30 de zile înainte de împlinirea vârstei de pensionare. Pentru sectorul public, de data aceasta, continuarea activităţii se realizează în baza aceluiaşi contract de muncă sau raport de serviciu. De asemenea, tot în sectorul public, pentru continuarea activităţii nu este necesar acordul în prealabil al angajatorului. Iar opţiunea continuării activităţii, după îndeplinirea vârstei legale de pensionare are drept consecinţă suspendarea plăţii pensiei şi această măsură e una de echitate socială şi juridică. Este o echitate în raport cu persoanele care nu şi-au deschis dreptul la pensie sau faţă de persoanele care au avut opţiunea, în baza unor legi speciale, să se pensioneze la vârste mult mai reduse, spre deosebire de persoane care nu se află în sistemul de legi speciale. Dacă au optat pentru continuarea activităţii şi dacă din motive obiective sau subiective se revine asupra acestei decizii, atunci ei pot să solicite reluarea plăţii pensiei, evident cu consecinţa încetării raportului de muncă.

– Pentru persoanele care au calitatea de pensionari ai sistemului public de pensii, ai sistemului de pensii militare de stat sau ai beneficiarilor pensiilor de serviciu, aceştia se pot încadra, potrivit legii, pe durata determinată sau nedeterminată până la vârsta de 70 de ani. Am menţionat lucrul acesta din nou pentru a sublinia încă o dată că acesta este un drept care lărgeşte un drept existent, practic conferind persoanelor care în momentul de faţă de află în pensie să poată să opteze pentru muncă până la 70 de ani.

– Excepţiile legate de aplicarea acestei măsuri legislative: evident că noi am plecat în acest demers cu dorinţa de a face o lege constituţională şi atunci trebuie să fie exceptate de la aplicarea acestei reguli persoanele alese care se află în mandate pe o durată definită de Constituţie. Vor fi exceptate de la suspendarea dreptului pensiei în momentul în care optează pentru activitate până la 70 de ani persoanele care beneficiază de drepturi de autor, în condiţiile Legii 8/1996, personalul didactic prevăzut de legea educaţie naţionale, persoanele încadrate în gradul III de invaliditate, pentru că există o decizie a CCR, membrii Academiei Române şi persoanele din cadrul autorităţilor adminsitrative autonome sau a instituţiilor publice care la dat intrării în vigoare a acestei legi sunt în exercitarea unui mandat, cu o perioadă prevăzută de lege. Aceasta este o măsură necesară astfel încât norma legală pe care noi o propunem să fie constituţională”.

Vicepremierul Dan Barna a declarat, miercuri, în cadrul unei conferințe privind rolul investițiilor în relansarea economiei, că România nu va avea o problemă în următorii ani cu finanțarea din fonduri europene, având la dispoziție Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). El spune însă că miza este capacitatea de a genera proiecte de investiții pe fiecare sector care să fie “suficient de consistente și de închegate ca acești bani să poată fi cheltuiți”. “Nu vorbesc de corupție, de porcării. Alea au rolul lor, sunt marginale în realitate. Nu e o problemă”, a mai spus vicepremierul, potrivit Digi 24.

“România în următorul an și următorii ani nu o să aibă o problemă de finanțare, pentru că Uniunea Europeană, pentru că PNRR și pentru că există, prin contextul în care ne aflăm noi acum, ca stabilitate și pentru că ne-am descurcat decent în pandemie, o disponibilitate de resursă financiară și din mediul privat și fondurile europene la dispoziția noastră.

Provocarea reală pe care noi o avem este să creăm proiecte care să atragă acești bani. Asta e de fapt miza, ăsta e pariul pe care eu și colegii din guvern suntem obligați să-l câștigăm.

Nu o să mai putem să spunem că s-ar face dar nu sunt bani. Chiar sunt bani, la propriu și în sistemul bancar, și în piața privată și resurse dintre acestea, să le zic sistemice la nivel european.

Miza și provocarea este capacitatea noastră pe fiecare bucată de sector să generăm proiecte suficient de consistente și de închegate ca acești bani să poată fi cheltuiți. Nu vorbesc de corupție, de porcării. Alea au rolul lor, sunt marginale în realitate. Nu e o problemă. Problema este să poți să absorbi acești bani”, a declarat liderul USR, Dan Barna.

România va primi pentru Planul Național de Redresare și Reziliență 29,2 miliarde de euro. Potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, 11% din acești bani vor merge pentru educație, 9% pentru Sănătate și 28% pentru transport feroviar, rutier și metrou. Ministrul susține că suma inițială de 30,5 miliarde de euro a fost redusă la 29,2 miliarde „în urma recalculării Produsului Intern Brut în 2020 comparație cu media europeană”.

Secretarul general al PSD, senatorul oltean Paul Stănescu, a vorbit despre conflictul dintre ministrul Sănătăţii şi premier pe tema publicării informaţiile privind pandemia, în România.

Social-democratul arată că toată încrâncerea demonstrează faptul că Guvernul a ascuns informaţii, încă de la început. Ba mai mult, s-a mers până la manipularea statisticilor.

„Românii au fost tot timpul mințiți cu privire la numărul și rata infectărilor. Am atras atenția despre această manipulare și noi și presa și specialiștii. Recentul conflict dintre premierul Cîțu și ministrul sănătății, Vlad Voiculescu, este încă o dovadă clară. Pentru prima dată de la debutul pandemiei, Voiculescu a făcut publice situațiile testărilor, spitalizărilor și vaccinării, defalcate pe județe, ceea ce l-a deranjat cumplit pe premier și a trimis corpul de control peste el. Marile minciuni liberale din timpul pandemiei încep să iasă la suprafață, odată cu certurile pentru putere din coaliție. Manipularea stratisticilor este doar una dintre ele. În loc să se preocupe de gestionarea valului al treilea al pandemiei, premierul îl trage de urechi pe ministrul Sănătății, ca la școală”, a declarat Paul Stănescu.

Acesta mai arată că lipsa de transparență și alocările discreționare de fonduri, pe criterii politice, au fost motive suficiente pentru actuala coaliție ca să nu accepte Pactul pentru Sănătate propus tuturor forțelor politice de către PSD, anul trecut în noiembrie.

„Reamintesc că una dintre  cerințele pactului propus de către noi privea ”colaborarea loială între autoritățile centrale și cele locale, indiferent de culoarea politică a decidenților”. Or, tocmai asta nu au dorit liberalii. N-au vrut să fie transparenți cu românii, cu celelalte forțe politice, inclusiv cu partenerii lor de guvernare. Acum, prin legea bugetului de stat, liberalii abuzează de poziția lor guvernamentală și fac o nedreptate administrațiilor conduse de primarii PSD. Vor să direcționeze resursele doar către cele ale PNL și USR. Profund imoral și incorect.Românii trebuie să știe cât de iprocriți sunt liberalii și câte mizerii face această guvernare toxică a minciunii. Iar noi îi vom arăta de fiecare dată cu degetul”, a conchis Paul Stănescu.